duminică, 24 noiembrie 2013

Clonele Elenei Udrea



Nu există organizaţie de partid din ţara asta, fie că-i de stânga, de dreapta ori de nici o culoare, care să nu aibe în componenţă la nivel de conducere, o Elena Udrea clonată.
O domnişoară sau doamnă în toată firea, prevăzută cu garagaţă, tupeu xandrinic, pe lângă recuzita obligatorie: sâni, copane, decolteu, zâmbet de gumilastic, privire languroasă, freză fantezi cu delicat aer de Holivuud.
Cocoţată în funcţii mai mari sau mai mici, pornită să ajungă în fruntea oricărei liste de băgat în urnă, clona a ajuns pe frontispiciu prin săritură directă din patul cu saltea jilavă a şefului, şefuleţului ori şefuţului de partid local, iar visul ei suprem este să -precum puricele cu nouăşnouă de ocale de fier la glezne- sară într-un pat mai de sus, eventual cu saltea de apă şi instalaţie electromecanică de masaj prin vibraţie.
Clona se îmbracă tip top din reviste şi cu croitoreasă personale, are tocuri înghesuite într-un gabardin de mahon cu oglindă panoramică, se dă cu tot ce-i mai bun în materie de coloniale şi se înscrie la cuvânt oriunde, oricând şi  oricum. Microfoanele, bliţurile, camerele de luat vederea, o entuziasmează şi îi fac decolteul să crească direct proporţional. Ne există fericire mai mare pentru ea decât să apară foto într-un tabloid, iar o ştire la TV o face să deschidă şampanii fără număr, fără număr, fără număr...
Tânjeşte să taie o panglică, măcar la inaugurarea unei debarale de la intereprinderea locală de pompe funebre şi îl sucăleşte pe şeful, şefuleţul ori şefuţul ei din dotare să facă pe dracu în patru, să se dea peste cap, să obţină neşte ceva fonduri ca să construiască o telegondolă acolo pe care să o inaugureze..
E plină ţara domnii mei de clone ale Elenei Udrea, care se dovedeşte iată că nu este unică, singulară şi nerepetabilă.
Şi toate clonele astea au ceva în comun, fie că au părul, brunet, roşcat, castaniu, ori altă culoare dobândită de la Dior.
Toate au sufletul blond !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu